Tesuturile vegetale

         Unitatea de bază, funcțională și structurală a tuturor organismelor vii este celula.

         Mai multe celule cu aceeași structură și funcție formează un țesut.

celule - țesuturi - organe - sisteme de organe - organism

         Procesul de formare a țesuturilor se numește histogeneză.

celula ou (zigot) - diviziuni mitotice - embrion (țesuturi embrionare) - planta (țesuturi definitive).

         În ciclul de dezvoltare a unei plante superioare se succed două etape:

1) Etapa de la celula ou la embrion: caracterizată prin prezența țesuturilor embrionare (meristematice) formate din celule asemănătoare strâns lipite cu pereții subțiri și cu mare proprietate de a se devide. 

2) Etapa de la embrion la plantă: caracterizată prin prezența țesuturilor definitive care se diferențiază de cele embrionare.

        Clasificarea țesuturilor:

1. După forma celulelor:

- Țesuturi parenchimatice formate din celule izodiametrice (L=l=I);

- Țesuturi prozenchimatice formate din celule heterodiametrice (L4>l,I)

2. După gradul de diferențiere a celulelor și după funcții:

- Țesuturi meristematice (embrionare);

    a. După origine se subîmpart în:

    - Meristeme primare;

    - Meristeme secundare

Caracterizează toate tipurile de plante determinând creșterea în lungime a organelor vegetative în primul an.

    b. După poziția în corpul plantei:

    - Meristeme apicale - se găsesc în vârful rădăcinii și tulpinii.

    - Meristeme laterale dispuse paralel cu axul organelor.

    - Meristeme intercalare - tulpini articulate.

Le întîlnim la plantele bienale dar mai ales perene determinând creșterea în grosime:

        - în scoarța rădăcinii și tulpinii se găsește meristemul secundar numit felogen care produce spre exterior suberul iar spre interior feloderm.

        - în cilindrul central meristemul secundar numit cambiu care produce spre exterior inel liber iar spre interior inel de creștere. 

- Țesuturi definitive

    a. Țesuturi de apărare se găsesc la exteriorul organelor vegetative și au rol de protecție:

        -primare: epiderma (tulpina+frunza), rizoderma, exoderma, endoderma (rădăcina)

        -secundare: suber, feloderm.

    b. Țesuturi fundamentale, care sunt cele mai răspîndite din corpul plantei, îndeplinind roluri ca:

        -în depozitarea substanțelor de rezervă - parenchimatice de depozitare;

        -în deozitarea aerului - parenchim aerifer;

        -în depozitarea apei - parenchim acvifer;

        -în asimilarea carbonului - parenchim asimilator;

    c. Țesuturi conducătoare - sunt alcătuite din celule prozenchimatice numite vase care se împart în două categorii:

        -vase lemnoase - formate din celule puse cap la cap între care nu există pereți despărțitori

                 *imperfecte: traheide întilnite la ferigi;

                 *perfecte: trahee (gimnosperme și angiosperme), mai multe vase grupate în fascicule și conduc seva brută.

        -vase liberiene - alcătuite din celule puse cap la cap între care există pereți despărțitori ciuruiți și sunt grupate în fascicule, conducând seva elaborate.

   d. Țesuturi mecanice - au rol de susținere și rezistență și sunt alcătuite din celule parenchimatice cu pereții ingroșați:

                 * neuniform: colenchim

                 * uniform: sclerenchim

   e. Țesuturi secretorii - sunt alcătuite din celule care au proprietatea de a elabora diferiți produși de secreție: nectar, uleiuri eterice, latex, rășini, gume, cleiuri, alcaloizi; fie cu efect curativ, fie cu efect toxic.