Funcțiile fundamentale ale plantelor: funcția de reproducere

        Cea de-a treia funcție a unui organism viu este funcția de reproducere (asigură perpetuarea speciei).

Reproducerea la plante poate fi:

• Asexuată, ce se realizează fără fecundaţie, prin spori sau organe vegetative. Sporii se formează la ferigi.

Reproducerea asexuată este formarea unui nou individ din celulele ce aparţin organismului-părinte,excluzând procesele de meioză, formare a gameţilor, sau fertilizare. Sunt mai multe tipuri de reproducere asexuată. Divizarea este cea mai simplă formă de reproducere asexuată, aceasta presupune divizarea unui organism în aşa fel încât să formeze două organisme noi, identice, între ele şi organismul-părinte.

Unele plante terestre se înmulțesc prin spori . Ei sunt germeni asexuați unicelulari specializați care se formează în organe numite sporogon (la mușchi) sau sporange (la ferigi). Formarea lor este precedată de o diviziune reducțională (meioza), de aceea ei sunt haploizi.

- La mușchi: după fecundație ia naștere zigotul. Din acesta se dezvoltă sporogonul în care se formează sporii haploizi. Prin germinare, din spor ia naștere un tal filamentos –  protonema, pe care se formează noi tulpinițe de mușchi ce vor purta organele sexuale.

- La ferigi : după fecundație, din zigot (care nu se desprinde de portal) se dezvoltă o plantulă, un sporofit tânăr, pe care se formează la maturitate, pe fața inferioară a frunzei, sporangi grupați in sori. În sporangi, în urma meiozei, se formează sporii. La maturitate sporangii se deschid și eliberează acești spori. Prin germinare, sporul dă naștere unei plantule haploide - protalul, pe care se formează organele producătoare de gamete.

 - Înmulțirea prin organe vegetative:

Reproducerea vegetativă la plante este de tip asexuat, în care descendentul este generat de un singur părinte. Noul individ rezultă dintr-un fragment al corpului parental. Astfel, la unii mușchi , pe frunzișoare se formează propagule pluricelulare, care prin diviziune generează un gametofit nou.

La unele plante acvatice toamna se formează muguri de iarnă, care se desprind de planta mamă și iernează în nămol.La majoritatea plantelor, reproducerea vegetativă se realizează prin organe vegetative: tulpini, rădăcini, frunze. Celulele redevin “meristematice” (se întorc la stadiul embrionar) și se divid intens, mitotic; dau astfel naștere la o nouă plantă.

Înmulțirea vegetativă se poate realiza prin: muguri adventivi de pe rădăcini (drajoni), tulpini târâtoare (stoloni), tulpini subterane (bulbi, rizomi, tuberculi), fragmente de tulpini sau frunze (butași).

- Înmulțirea sexuată, ce se face prin unirea gameților în procesul de fecundație.

Are drept caracteristică esențială unirea (fecundația) a două celule de sex contrar (gametul ♂ și gametul ♀), cu formarea unui zigot, proces prin care se încheie ciclul de dezvoltare parental și începe cel filial. La dezvoltarea din zigot, noul organism repetă (reproduce) toate fazele de dezvoltare individuală prin care au trecut si părinții săi, de aceea înmulțirea sexuată se mai numește reproducere.

Gameții sunt celule haploide de sex contrar, care iau naștere în gametangi și pot fi identici morfologic, izogameți, ori diferențiați morfologic (cei masculi de obicei comparativ mai mici și mobili), heterogameți.

La plantele cu înmulțire sexuată, în ciclul lor de viață, se disting două faze (generatii), sporofitul diploid (din celule cu garnitură cromozomială 2n), producător (după meioză) de spori și gametofitul haploid (n), sexuat, producător de gameți. La diferite grupuri sistematice de plante, aceste două generații, ce se succed cu regularitate, au durată și organizare diverse. În evoluție, gametofitul plantelor de uscat s-a restrâns progresiv. Așa cum se va vedea, la gimnosperme și angiosperme participarea gametofitului este foarte redusă.

Funcțiile florii:

- formarea gameților: 

a) formarea grăuncioarelor de polen în anteră începe prin diviziunea meiotică;

b) formarea sacului embrionar are loc în interiorul ovulului.

- polenizarea (transportul polenului de la anteră pe stigmat).

- fecundația (se produce în sacul embrionar, când un gametul mascul din grăunciorul de polen se uneşte cu oosfera,iar celalalt cu nucleul secundar al sacului embrionar).

- formarea fructelor și a semințelor (  După fecundaţie din ovul se formează sămânţa care protejează embrionul. Sămânţa este protejată la rândul ei de fruct care ia naştere din ovar).

        

Tipuri de fructe

Fructele cărnoase conţin ţesuturi moi,bogate în substanţe minerale şi vitamine.

Există şi unele fructe la a căror formare nu participă doar ovarul ci şi alte părţi ale florii, de aceea ele sunt numite ,,fructe false”. Astfel de fructe sunt: mărul, căpşuna, măceaşa.

Fructe uscate al căror înveliş se poate deschide sau nu. Astfel de fructe sunt: nuca, păstaia, capsula etc.