Orice organism viu are 3 funcții, prima fiind funcția de nutriție (asigură energia necesară a funcționării organismului).
- B. Chimoautotrofă (Chimiosinteza)
NUTRIŢIA este procesul prin care organismele se
construiesc pe sine pornind de la o sursă de carbon. Aportul de substanțe organice se realizează prin procesul de
nutriţie. După sursa de carbon poate fi:
- NUTRIŢIA AUTOTROFĂ constă în sinteza substanţelor organice din substanţe anorganice (CO2) cu aport energetic. După natura sursei de energie folosită în sinteza substanţelor organice nutriţia autotrofă poate fi:
- B. Chimoautotrofă (Chimiosinteza)
EXEMPLE: Fotosinteza - sursa de energie folosită în sinteza substanţelor organice o reprezintă energia luminoasă.
Fotosinteza reprezintă procesul prin care se sintetizează substanţe organice cu ajutorul energiei luminoase absorbite de pigmenţii clorofilieni şi carotenoizi. Primele organisme fotosintetizante au fost bacteriile, care utilizau energie solară pentru descompunerea hidrogenului sulfurat sau a apei, reacţii din care rezultă sulful, respectiv oxigenul. Producerea oxigenului a dus la modificarea atmosferei Pământului, care a devenit astfel propice evoluţiei celorlalte organisme. Primele organisme fotosintetizante au fost bacteriile, care utilizau energie solară pentru descompunerea hidrogenului sulfurat sau a apei, reacţii din care rezultă sulful, respectiv oxigenul. Producerea oxigenului a dus la modificarea atmosferei Pământului, care a devenit astfel propice evoluţiei celorlalte organisme.
Procesul de fotosinteză are loc în:
1. celulele vegetale, care prezintă cloroplaste;
2. celula algelor albastre-verzi şi bacteriilor purpurii care nu prezintă cloroplaste, dar au pigmenţi fotosintetizanţi.
Ecuația fotosintezei
Din ecuaţia fotosintezei se deduce că frunza trebuie să se aprovizioneze cu CO2 şi H2O, să conţină clorofilă, să capteze lumina şi să elibereze O2.
CO 2 + H2O → (CH2O)n + O2
Substanţele organice sintetizate sunt conduse spre alte organe ale plantei.
- NUTRIŢIA HETEROTROFĂ atunci cand organismele se construiesc pe sine pornind de la o sursă de carbon organică ( își i-au hrana gata preparată din mediul înconjurător). Se împarte în:
2. Nutriţia parazită;
3. Nutriţia mixotrofă;
4. Nutriţia simbiontă;
Nutriţia organismelor saprofite
Organismele saprofite îşi extrag substanţele hrănitoare
din organismele decedate. Intr-un ecosistem organismele saprofite sunt extrem
de importante ele fiind descompunători şi sunt astfel extrem de importante
pentru circuitul materiei în natură. Organismele saprofite sunt bacteriile şi
ciupercile.
Bacterii saprofite:
·
Cele din lapte, prin
fermentaţie, il transformă în iaurt;
·
acresc murăturile;
·
transformă vinul in oţet prin
fermentaţie;
·
alterează alimentele;
Ciuperci saprofite:
·
drojdia de bere, prin
fermentaţie alcoolică transforma apa si zahărul în alcool si CO2;
·
mucegaiurile se formează pe
alimente în condiţii de umiditate, lipsa aerului si a luminii, alterează
alimente si secretă toxine care afectează sistemul respirator;
·
Din mucegaiul verde-albastrui
se extrage penicilina;
·
ciuperci cu pălarie;
Nutritia
heterotrofă parazită
Organismele parazite sunt organismele care trăiesc pe
seama altor organisme vii numite gazed. Parazitul îsi estrage substanţele
hrănitoare din organismele gazdă şi provoacă îmbolnavirea sau chiar decesul
gazdei.
Paraziţi pot fi:
· - bacteriile care provoaca o
boala numită bacterioză;
· - ciupercile provoaca niste boli
numite micoze;
· - plantele parazite nu au
clorofila,ele trimit în corpul plantei gazdă,niste haustori,care ajung până la
nivelul ţesutului conducător liberian,de unde îşi extrag seva elaborată.
Exemple: Cuscuta (Tortelul),Orobanche(Lupoaia)si Lathraea(Muma padurii);
-animale: tenia,limbricul,râia,oxiurul,păduchii,pureci,căpuşele,lipitoriel
etc.
Nutritia
mixotrofă la plante
Este o modalitate de nutriţie intermediară între
nutriţia autotrofă şi cea heterotrofă. Plante semiparazite extrag apa si
săruri minerale din alte plante cu ajutorul unor haustori. O asemenea planta este
vâscul care trăieşte pe ramurile unor arbori. Plantele carnivore trăiesc
în medii sărace în substanţe minerale.Ele îsi procură substanţele
minerale într-un mod neobişnuit :capturând si digerând animale mici.Fiecare
specie are frunzele transformate în adevărate capcane:peri lipicioşi şi urne etc.
Frunzele produc şi enzime digestive.
Nutriţia
simbiontă
Este o relaţie reciproc avantajoasă între 2 specii:
·
LICHENI —> organisme
realizate din simbioza dintre o algă unicelulară verde şi o ciuperca.Ciuperca
furnizeaza algei apa şi sărurile minerale iar alga furnizează ciupercii
substanțele organice produse prin fotosinteză;
·
MICORIZA —> este simbioza
dintre rădăcinile unor plante şi unele ciperci.Ciuperca ajută planta în
absorbţia apei şi sărurilor minerale primind în schimb substanţe organice.
Simbioza dintre plantele superioare si bacteriile fixatoare de azot
se întâlneşte la nivelul rădăcinilor.
-pe nodozităţi se găsesc un fel de mici tumori;
-în celulele lor trăiesc bacteriile care se hrănesc cu
substanţele organice produse de plantă;
-bacteriile transformă azotul molecular ,inutilizabil,în combinaţii
ale azotului pe care le poate utiliza şi planta gazdă;
-datorită nodozităţilor plantelor leguminoase au un conţinut bogat
în proteine;
-după moartea plantelor ,resturile acestora
îmbogăţesc solul în azot.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu